Înalta Curte de Casație și Justiție a respins ca inadmisibilă cererea unei instanțe de a stabili dacă debitorii executați silit pot să dea sau nu în plată. Înalta Curte fusese sesizată de Tribunalul Călărași înainte ca Curtea Constituțională să pronunțe o decizie pe latura constituțională a articolelor care tratează problema celor executați silit în legea privind darea în plată.
Înalta Curte de Casație și Justiție are pe rolul ședinței din 18 septembrie o sesizare pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile prin care se dedică dacă legea privind darea în plată se aplică și celor care au pierdut locuința prin executare silită și acum au în continuare datorii la creditori. Pe aceeași speță, dar din punct de vedere al constituționalității, s-a pronunțat recent și Curtea Constituțională.
Românii care și-au pierdut casa în executare silită și au ajuns datori la o firmă de recuperare s-ar putea să nu beneficieze de Legea dării în plată. Monia Dobrescu, partener la Mușat și Asociații, a declarat pentru Profit.ro că Legea nu este incidentă dacă cesionarul creanței a cumpărat datoria reziduală rezultată după executarea silită a imobilului ipotecat.
Potrivit informațiilor publicate pe portalul instanțelor de judecată, în acest moment, pe rolul judecătoriilor sunt înregistrate 8 procese legate de Legea dării în plată. În 7 dintre acestea, reclamanți sunt debitorii, iar ca pârâți figurează fie bănci, fie firme de recuperare creanțe. O singură bancă, Unicredit, a contestat în instanță acțiunea de dare în plată a unui client.
Legea dării în plată îi va favoriza cel mai mult pe cei aflați în executare silită, cărora banca nu le-a vândut încă garanția ipotecară. Creditorii vor prelua proprietatea bunurilor scoase acum la licitație și nu vor putea recupera nimic din sumele neacoperite din vânzarea imobilelor ipotecate.